Articolul din comentarii și discuții pe Facebook, reactii la banner:
In discuția despre cum ne raportăm la atacul naționaliștilor de săptămâna trecută:
Clar prefer steagurile roșii sau mai ales negre oricăror altor steaguri, dar recunosc că am o neplăcere tot mai accentuată să văd orice fel de steaguri.
Cred că abordările identitare sunt neinteresante și foarte problematice. Putem să avem mesaje și acțiuni influențate de gândirea ecologistă, feministă, comunistă sau anarhistă fără să zicem tot timpul "I'm an anarhist, I'm a communist". Dacă continuăm așa ajungem să ne umplem viața cu conflictele cu fasciștii ca în documentarul ăla de la One World în care în Oslo exista clubul anarhist și clubul naționalist, se mai întâlneau din când în când să se bată și toată lumea era fericită. Dacă ajungem la conflicte de genul ăsta e clar că "ei" o să câștige, pentru că mecanismele identitare sunt specialitatea lor, și au nevoie de un inamic, un celălalt, mai presus de orice ca să se definească și să crească, altfel se dizolvă.
E și total neproductiv, în momentul în care reușesc să te eticheteze ca anarhist, comunist, eco-anarhist... e ca și cum ai ieșit din conversație, e mult mai interesant să nu știe de unde să te apuce să le produci confuzie și chiar întrebări. De ce să le (ne) ușurăm viața și să le (ne) hrănim stereotipurile de gândire?
Prefer să ne jucăm cu identitățile, de aceea am zis că suntem celula maoistă, cum zicea Zizek întrebat despre motivul pentru care-l are pe Stalin pe perete: "a, this is just to annoy idiots". Sau și mai interesant să ne jucăm cu simbolurile și identitățile lor, mi-ar plăcea de exemplu să facem o sectă de anarho-mistică revoluționară preluându-l pe Arsenie Boca sau chiar pe Iisus.
În concluzie steagurile sunt boring. Și eu nu am chef să defilez sub nici un steag. Cum a zis Chairman Mao: "Everything under heaven is in utter chaos; the situation is excellent".
Au apărut bineînțeles reacții în comitetul de organizare:
Că suntem pierduți dacă folosim citate din Mao
Răspunsul meu:
Să înțeleg că nu primiți maoiști în mișcarea voastră? Că în Grecia și mai ales Turcia erau chiar mulți..
Din nefericire nu știu pe cine as putea cita ca să nu fim pierduți: așa că am să închei tot cu Chairman Mao: "It's always darkest before it's totally black."
După care au început alții să-și arate nemulțumirea și să propună măsuri (cenzură) și să apere capitalismul adevărat și să-l diferențieze de ceea ce numesc ei "corporatism".
Răspunsul meu:
Nu sunt deloc maoist, cum am zis mai sus îl citez "just to annoy idiots" și să expun anumite limite de gândire... și pentru că a scos unele chestii mișto, gen:
"Not cyanide lakes but emotional rivers"
Chairman Mao
Oricum cu Mao situația e mai complexă decât se înțelege pe Wikipedia dar whatever. Mă întreb ce ați face dacă s-ar adăuga mișcării maoiști adevărați gen Godard sau Badiou (considerat de mulți cel mai important filozof contemporan).
și aici mic videoclip din Chinoise, Godard
Dar mai bine să visăm la Capitalism imaculat, adevărat, poate în sfârșit vin americanii (Chevron, IMF) și ni-l aduc și nouă.
La previzibila acuză de extremism și totalitarism:
Ce e totalitar în ceea ce spun că nu înțeleg? Exact tipul ăsta de gândire superficială de tip ready made: 'apare cuvântul Mao deci totalitarism', e vizat de apelul meu la Mao. Hai să încercăm să detectăm conținutul și intențiile unui discurs să depășim totuși gândirea de tip Antena 3.
Obama în momentul ăsta omoară cu dronele prin Yemen, Afganistan, etc, ce înseamnă că nu pot să mai citez din Obama, că de Bush nu mai vorbesc... Sau câți au omorât și omoară vestul(nordul) prin instrumente ca World Trade Organization, FMI, Banca Mondială, prin lumea a 3a unde în curând ajungem și noi? Istoria e în general sângeroasă, depinde de cine o scrie care sunt criminalii acceptabili și cei stigmatizați. Nu vreau să mă transform în apărătorul lui Mao dar mă enervează distorsionările colective de percepție.
"Let a hundred flowers bloom; let a hundred schools of thought contend" Chairman Mao
La întrebarea, dacă citez la derută și de ce Mao în piață nu doar pe Facebook:
Da, citez la derută, pentru perplexitate, contrariere, să provoc neînțelegere. Bannerul cu citatul din Mao a fost și un fel de experiment, eram curioși ce se întâmplă, cum reacționează lumea, speram și să ne ia în vizor vreo televiziune ceva. Însăși faptul că asta provoacă o discuție mi se pare important, în sensul ăsta din anumite puncte de vedere prefer bannerul ăla cu grădina maicii domnului, măcar e fucked up, îți face ceva pe creier, nu e doar un simplu mesaj linear unidimensional ca majoritatea, de tipul 'ce-i în gușă și-n căpușe' .
Și dincolo de asta "Not cyanide lakes but emotional rivers" chiar sună mișto, trebuie să recunoaștem...
Și la acuza de irelevanță politică:
Mai politic decât să-i faci pe oameni să gândească nu știu ce poate fi. Eu sunt mai pesimist și de aceea cred că ce facem deocamdată nu e suficient ca să salvăm nimic... Așa că aș propune tuturor să experimentăm și cu chestii mai la limită, idei mai ciudate, pe care nu le stăpânim, de care nu suntem siguri, pentru că cele de care suntem siguri sigur nu funcționează. Sunt slabe șanse dar poate la un moment dat poate apare ceva surprinzător și pentru "ei", ceva care nu mai pot să administreze cu atâta ușurință ca protestele noastre.
