Am descoperit recent scriptul pe baza căruia Candidatul a vorbit la Radio Prolife în data de 27 Septembrie 2013:
E un adevărat război în București împotriva câinilor vagabonzi. Faptul că un copil a fost ucis, probabil de câinii maidanezi, a declanșat valuri de ură în toată țara, câini torturați, grupuri care patrulează să prindă și să omoare cât mai mulți câini, etc. Se pare că viața unui copil uman e foarte prețioasă. Gândirea noastră e fundamentată pe această obsesie pentru viață (umană). Toți ne dorim să ne îmbunătățim viața, să avem succes, să reușim. Acestea sunt semnele unei gândiri normale și sănătoase. Dacă adăugăm și cealaltă mare agitație ce se petrece acum în țară legată de cazul Roșia Montană am putea sintetiza această gândire normală, vie și sănătoasă prin sloganul "iubire de aur și frică de câini".
Această gândire sănătoasă orientată spre asigurarea confortului și siguranței prin dezvoltare, acaparare și îmbogățire e total deconectată de prezent de sensibilitatea contemporană de mult mai puternica realitate a morții, a morții nu doar ca experiență personală ci colectivă, de o realitate a extincției și descompunerii sociale, economice, climatice (suntem într-o perioadă de extincție a speciilor mai rapidă decât perioada în care au dispărut dinozaurii). Această extincție ne atinge chiar dacă nu suntem conștienți, undeva resimțim greutatea acestei morți colective și asta ne afectează gândirea și simțirea. Poate un prim pas de acomodare cu o gândire mai puțin vie și mai degrabă moartă e să inversăm sloganul respectiv în ceva de genul a ce-am propus recent, într-un mod grafic, pe un banner la actualele proteste: love of gold and fear of dogs to become love of dogs and fear of gold.
Și să lăsăm câinii în pace, pentru că chiar dacă mai omoară câte un copil, sunt mult mai inofensivi decât "noi" oamenii, care omorâm toți copiii de la toate speciile împreună cu natura în general, pentru că gândirea noastră vie și sănătoasă e automat legată de dragostea de aur, aur negru și de alte resurse și bogății. Poate ar fi momentul să anihilăm această gândire sănătoasă trecând încet la o gândire mai moartă ce e capabilă să gândească cu realitatea fricii, a extincției și a necunoscutului.
E un adevărat război în București împotriva câinilor vagabonzi. Faptul că un copil a fost ucis, probabil de câinii maidanezi, a declanșat valuri de ură în toată țara, câini torturați, grupuri care patrulează să prindă și să omoare cât mai mulți câini, etc. Se pare că viața unui copil uman e foarte prețioasă. Gândirea noastră e fundamentată pe această obsesie pentru viață (umană). Toți ne dorim să ne îmbunătățim viața, să avem succes, să reușim. Acestea sunt semnele unei gândiri normale și sănătoase. Dacă adăugăm și cealaltă mare agitație ce se petrece acum în țară legată de cazul Roșia Montană am putea sintetiza această gândire normală, vie și sănătoasă prin sloganul "iubire de aur și frică de câini".
Această gândire sănătoasă orientată spre asigurarea confortului și siguranței prin dezvoltare, acaparare și îmbogățire e total deconectată de prezent de sensibilitatea contemporană de mult mai puternica realitate a morții, a morții nu doar ca experiență personală ci colectivă, de o realitate a extincției și descompunerii sociale, economice, climatice (suntem într-o perioadă de extincție a speciilor mai rapidă decât perioada în care au dispărut dinozaurii). Această extincție ne atinge chiar dacă nu suntem conștienți, undeva resimțim greutatea acestei morți colective și asta ne afectează gândirea și simțirea. Poate un prim pas de acomodare cu o gândire mai puțin vie și mai degrabă moartă e să inversăm sloganul respectiv în ceva de genul a ce-am propus recent, într-un mod grafic, pe un banner la actualele proteste: love of gold and fear of dogs to become love of dogs and fear of gold.
Și să lăsăm câinii în pace, pentru că chiar dacă mai omoară câte un copil, sunt mult mai inofensivi decât "noi" oamenii, care omorâm toți copiii de la toate speciile împreună cu natura în general, pentru că gândirea noastră vie și sănătoasă e automat legată de dragostea de aur, aur negru și de alte resurse și bogății. Poate ar fi momentul să anihilăm această gândire sănătoasă trecând încet la o gândire mai moartă ce e capabilă să gândească cu realitatea fricii, a extincției și a necunoscutului.